Odată, un camion a rămas înțepenit sub un pasaj pentru că era prea înalt pentru a trece pe sub el. Au intervenit echipaje de poliție și echipe de întreținere a drumurilor și au încercat să­-l scoată, dar nicio idee nu s-­a dovedit a fi de succes. S-­a încercat descărcarea camionului dar acest lucru nu a făcut decât să-­l ușureze iar astfel doar s­-a înălțat mai mult. Ulterior au folosit răngi și tot felul de dispozitive. Practic, au aplicat toate metodele tipice pe care le folosesc oamenii în astfel de situații, însă toate încercările au fost în zadar.

La un moment dat, s­-a apropiat un băiețel care după ce s­-a uitat cu atenție la osiile camionului și a observat că acestea se aflau la o distanță considerabilă de asfalt, le­-a sugerat imediat să scoată puțin aer din roțile camionului.

Wegner și Poe explică faptul că adulții s­-au concentrat doar pe modalități tipice folosite într­-o astfel de situație și le­-a fost imposibil să găsească o soluție, din cauza fenomenul de predeterminare a gândirii, adică distorsionarea percepțiilor ca urmare a așteptărilor. Copilul a fost creativ pentru că s­-a concentrat exact pe ce a perceput, fără a fi influențat de cunoștințe și scheme mentale anterioare.

Fără o gândire critică și un spirit creativ, oamenii ajung să se blocheze în situații ce par să nu aibă soluție. Copiii dau mereu dovadă de creativitate și este rolul educației să le mențină acest spirit și să le dezvolte o gândire critică.