Modelul Classical Education în România

Modelul Classical Education în România

 

Evoluția societății și modernizarea acesteia sunt procese firești, însă rapiditatea cu care se produc poate fi copleșitoare pentru anumite domenii, în acest caz educația. Vorbim despre o reformă a educației în România, vorbim despre diferențele dintre generații, se discută despre faptul că sistemul educațional nu pregătește tinerii pentru piața muncii și pentru viață, despre lipsa de pasiune și răbdare a profesorilor, despre potențialul tinerilor, dar mai ales, despre cum majoritatea se pierd pe drum. Probleme sunt multe și complexe, însă, ceea ce propunem noi încearcă să prevină și în același timp să umple aceste lipsuri identificate de-a lungul timpului.

Modelul Classical Education presupune împuternicirea elevilor, nu doar prin prisma informațiilor la care aceștia vor avea acces, dar și prin modul în care vor reuși să transfere toate aceste cunoștințe în a se transforma mereu într­-un EU mai bun, mai capabil, cu o capacitate mai mare de înțelegere, atât a sinelui, a proceselor, cât și a societății.

Ce trebuie schimbat?

Ceea ce considerăm că trebuie schimbat este modul de abordare. Știm că există resurse, știm că există potențial, deschidere și dorință de altceva. Alegerea modelului Classical Education ca stil nu a fost întâmplătoare. Ceea ce se întâmplă în mai multe instituții de învățământ din România este faptul că etapa de Gramatică nu se oprește după ciclul primar, ci continuă pe tot parcursul anilor de studiu. Trecerea către Logică, și mai apoi către Retorică, trebuie făcută la momentele potrivite, deoarece e foarte important ca etapele dezvoltării unui copil, să coincidă și cu stimularea minții acestuia.

Cum implementăm modelul în Romania?

Pe continentul american, modelul Classical Education a devenit un sistem educațional foarte apreciat și tot mai răspândit în ultima perioadă. Suntem conștienți de particularitățile și nevoile diferite ale fiecărei țări în parte, însă problemele educaționale sunt preponderent aceleași la nivel mondial. Totuși, folosind principiile Classical Education, noi am găsit o abordare care să fie în concordanță cu nevoile societății în care trăim și care să ajute la dezvoltarea armonioasă a viitoarelor generații.

Pentru fiecare an de studiu, materiile merg în paralel cu programa școlară, pe alocuri completând-o, fiind grupate într-o serie de 8 teme, fiecare cu o durată de aproximativ 4 săptămâni, care evoluează concentric și urmăresc însușirea de aptitudini ce vizează dezvoltarea personală, responsabilitatea socială și crearea unui spirit autodidact.

Cele 8 teme au un caracter general și au fost gândite astfel încât să permită o flexibilitate a informațiilor transmise, urmărind pe de o parte o structură de creștere a dificultății de la temă la temă, dar și evoluția fiecărui copil în raport cu sine și mediu, mărind intensitatea activităților experiențiale și stimulând participarea elevilor. De asemenea, temele permit o predare integrată și o abordare transdisciplinară a informațiilor.

Tema 1 – Eu și mediul

În prima temă accentul este pus pe sine, pe observarea și analizarea propriei persoane și a mediului în care se află. Copiii vor putea să identifice și să numească caracteristici și elemente constitutive ale omului și mediului.

Tema 2 – Comunicare și relaționare (ceilalți)

În cadrul celui de-al doilea modul, apare ideea de relaționare și poziționare în spațiu, timp, mediu, totul raportat la sine. Vor învăța să folosească un limbaj specific în descrieri, vor reuși să identifice relațiile dintre sine și proximitate, dintre sine și fenomenele din jur, să perceapă reacții dintre oameni, dintre oameni și fenomene.

Tema 3 – Identitate - ­eu în comunitate

A treia temă vine ca urmare firească a primelor două. După familiarizarea cu sinele, cu mediul din jur, copilul începe să se poziționeze în diverse grupuri, comunități: familie, școală, grup de joacă, cartier, oraș, țară. Începe să-și contureze personalitatea, fiind capabil să identifice toate drepturile și resursele de care dispune, personale și ale comunității în care se află. Dacă în prima temă, abordarea este una obiectivă, în cadrul acestei teme, se dorește o abordare subiectivă a fiecăruia în raport cu mediul, în funcție de identitate și personalitate.

Tema 4 – Ce fac eu pentru comunitate

Cea de-a patra temă are ca obiectiv responsabilizarea, față de sine și față de mediu. Îi vom ajuta să conștientizeze faptul că orice acțiune are și o reacțiune, că orice efect este determinat de niște cauze, să identifice acele cauze, să acționeze după un set de valori și să înțeleagă că libertatea fiecăruia se oprește în momentul în care începe să facă rău altcuiva. De asemenea, dorim ca la finalul acestui modul, fiecare să fie capabil să utilizeze rațional drepturile și resursele pe care deține, pentru dezvoltarea societății.

Tema 5 – Spații și evoluție

Începând cu tema a cincea, abordarea va fi una mai pragmatică în ceea ce privește subiectele discutate. Se face trecerea ușor către înțelegerea procesului de evoluție a mai multor modele/concepte (spre exemplu a sistemului solar, a evoluției vieții – etape, urmărirea graduală a trecerii de la individ la societate și trecerea de la real la abstract).

Tema 6 – Descoperiri și inovație

Tema modulului șase este despre descoperiri și inovații în general; îi vom ajuta pe copii să cunoască contribuțiile semnificative și să înțeleagă importanța lor, să afle etapele parcurse pentru a ajunge în anumite puncte, să cunoască întregul proces, astfel inspirându-i să fie creativi și încrezători în forțele proprii și să vadă utilitatea din munca pe care o depun.

Tema 7 – Arta și frumosul în știință

Tema a șaptea este dedicată în întregime artei, cunoașterii  curentelor, a evoluției lor în concordanță cu evoluția societății, nevoia de schimbare, cum anume se poate integra frumosul în științe, ce înseamnă frumos, cine decide ce e frumos, cum pot face ei artă și care este utilitatea științelor exacte în artă.

Tema 8 – Joc și armonie

În ultima temă urmărim să armonizăm toate cunoștințele dobândite de-a lungul celor șapte teme abordate anterior și să concretizeze totul într-un proiect final. Îi vom ajuta să utilizeze anumite tehnici, modele, instrumente, algoritmi, puzzle-uri, coduri cu care au intrat în contact de-a lungul celorlalte module, folosite de noi în predare, și îi vom încuraja să le utilizeze pentru realizarea propriului lor proiect (exemple: proiect de voluntariat, de ecologie).